Interviu cu ing. Istvan NAGY - director general al Parcului Industrial Mureş


Rep: Domnule director general în ce an s-a încheiat construcţia parcului?
Istvan NAGY: S-a încheiat în anul 2005. Ideea iniţială a Consiliului Judeţean era să se înfiinţeze o Zonă Liberă. S-a întocmit documentaţia şi s-a trimis la guvern. În perioada aceea erau multe solicitări din ţară pentru zone libere şi guvernul a respins acea solicitare. Dacă tot au pornit cu o asemenea idee atunci au decis să înfiinţeze un Parc Industrial. Tot în perioada aceea s-a emis şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 65, apoi legea care prevede modalităţile de înfiinţare a parcurilor industriale. S-a făcut o asociere între Consiliul Judeţean, Consiliul Local Ungheni şi Consiliul Local Sînpaul. Cele două autorităţi locale au pus la dispoziţie terenul de aproape 41 ha. Consiliul Local Ungheni a pus la dispoziţie 25 ha şi restul Consiliul Local Sînpaul. Consiliul Judeţean Mureş a făcut un proiect pentru accesarea de fonduri de preaderare în vederea finanţării parcului industrial. Suma totală era de aproximativ 5086000 euro din care 75% erau fonduri Phare şi 25% erau fonduri guvernamentale. Din aceste fonduri s-a început construcţia în anul 2003. S-a construit inclusiv sensul giratoriu de pe şoseaua E60, drumul de legătură până la parc, clădirea administrativă şi clădirile tehnice.
Rep: Să vorbim puţin, vă rog, despre utilităţi.
Istvan NAGY: Da, tot din aceşti bani s-au adus şi utilităţile în parc, prin utilităţi înţelegând: gaz, apă, canalizare, curent şi telefonie. Problema utilităţilor este rezolvată până ajungem la capitolul electricitate. Faptul că parcul nu este populat 100% se datorează lipsei acute, în întreaga zonă, de energie electrică de mare putere. Noi am obţinut o finanţare de la o fundaţie din Germania. Din banii respectivi am făcut un studiu de soluţie şi un proiect tehnic pentru mărirea capacităţii energetice cu 6,5 Mw. Lipsind finanţarea pentru executare am făcut, împreună cu Consiliul Judeţean şi cu Prefectura, două propuneri de hotărâri de guvern pentru finanţarea acestei lucrări. Suma necesară iniţial pentru construirea şi utilarea completă a parcului era cam de 10 milioane euro, însă suma obţinută a fost mai mică şi s-a investit în limita sumei disponibile. Inaugurarea parcului a avut loc la data de 18 noiembrie 2005. Echipa care administrează şi acum parcul a fost angajată tot în toamna acelui an. Având în vedere că proprietarii terenurilor sunt privaţi, iar investiţia s-a făcut din bani publici valorificarea trebuia făcută prin licitaţii. Am parcurs etapele prevăzute de legislaţie pentru astfel de licitaţii, din păcate atunci fără succes, şi după aceea am trecut la negociere directă. Între timp echipa managerială din administraţie a făcut un studiu de piaţă şi oportunitate. Studiul cuprindea aproape toate parcurile existente la vremea respectivă în ţară pentru a vedea unde ne poziţionăm pentru a ne contura strategia de valorificare. Pentru că iniţial nu exista opţiunea de cumpărare a terenurilor de către investitori, acţionariatul a acceptat o variantă de a încheia un contract de concesionare pe timp de 5 ani cu aceleaşi condiţii tehnice investiţionale ca şi în cazul în care firma ar fi numai concesionar pe teren, iar după 5 ani investitorii au dreptul să cumpere terenul de la autorităţile publice. În felul acesta după 8 luni de activitate am reuşit să încheiem primul contract de concesionare, după încă 5 luni al doilea şi în felul acesta „s-a spart gheaţa”. Între timp am reuşit ca negocierile să le conducem de aşa manieră încât să obţinem fonduri proprii pentru dezvoltatea utilităţilor.
Rep: Am înţeles că în ultima vreme aţi cerut găsirea de terenuri pentru extinderea parcului. E adevărat?
Istvan NAGY: La momentul actual 80% din parc este contractat. Din 40,9 ha, mărimea terenului care se poate ocupa de către investitori este de aproximativ 26,5 ha restul fiind ocupat de drumuri, clădirile existente şi infrastructura de utilităţi.
Suntem în negocieri cu două firme de investiţii imobiliare industriale. Nu au cumpărat încă teren pentru că acest proiect trebuie să îl dezvoltăm împreună. Ei vin cu banii şi noi cu partea de administrare. Noi cunoaştem necesităţile, care sunt investitorii care ne-au contactat şi ar dori să vină în zonă şi acest lucru trebuie valorificat.
Rep: Cum se face contactul cu un investitor?
Istvan NAGY: La început noi am căutat investitori în sensul că am luat legătura cu toate ambasadele care sunt în România, respectiv cu ambasadele României care sunt în afara ţării. Scopul nostru acum este de a atrage cât mai multe fonduri private. Am găsit deja o firmă privată din Braşov, puternică, capabilă să construiască o staţie electrică în parcul industrial. Ideea este ca ei să construiască această staţie şi să fie furnizori de energie electrică pentru ca în felul acesta să îşi poată recupera banii. Am utilizat toate canalele posibile pentru a căuta investitori. Avem relaţii bune şi cu instituţiile guvernamentale care lucrează pe domeniu cum ar fi Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS). După experienţa noastră investitorii străini au în principal trei modalităţi de a căuta locaţii. Prima modalitate este ARIS-ul, Camerele de Comerţ şi alte organizaţii ale societăţilor comerciale prin care pot primi informaţii. A doua modalitate este contactarea ambasadelor şi nu în ultimă instanţă firma poate desemna pe cineva care să caute locaţii. SC HIRSCHMANN din Austria, de exemplu, ne-a contactat prin ARIS.
Rep: Nu credeţi că aeroportul poate fi un impediment în extinderea parcului şi că ar fi mai bine dacă ar fi mutat în zona de nord a oraşului unde şi ceaţa e mai puţină?
Istvan NAGY: După părerea mea Parcul Industrial Mureş şi Aeroportul Transilvania trebuie dezvoltate în paralel. Situarea aeroportului în imediata vecinătate s-ar putea să ne ajute. Percepţia mea este că aeroportul ar trebui să meargă şi pe transport marfă nu doar pe transport persoane, iar investitorii care vin aici să poată beneficia de acest transport cargo. În ceea ce priveşte infrastructura de transport şi poziţia geografică, Târgu Mureşul devenind nod de
autostrăzi, fiind deservit de cale ferată şi aeroport ar fi locul ideal pentru un centru logistic şi un hub (centru de interes) pentru Europa Centrală şi de Est. Momentan avem 18 contracte de concesionare în Parcul Industrial. Din cele 18 firme, 7 sunt cu capital străin. Valoarea care va fi investiă de aceste 18 societăţi în clădiri şi tehnologii va ajunge la peste 55 milioane euro.
Pe lângă facilităţi mai există şi scutiri de taxe conform schemei de ajutor de stat în funcţie de mărimea investiţiei. Schema de ajutor spune că trei ani consecutivi această scutire să nu fie mai mare de 200000 euro şi pe de altă parte există o schemă care prevede că o societate se poate scuti de la taxa impozitelor locale până la jumătatea sumei investite. Autorităţile locale prezintă un interes pentru investiţiile din zonă dovadă fiind faptul că toată procedura de eliberare de autorizaţii şi avize se face foarte repede. Cu o documentaţie constituită ca la carte o autorizaţie de construire se poate obţine în cel mult 48 de ore.
Rep: Până la urmă şi dumneavoastră sunteţi o societate comercială, nu?
Istvan NAGY: Da. O societate care la ora actuală are un capital de 1400000 lei. Anul 2007 a fost primul an în care am avut profit. Am reuşit să negociem cu Romtelecom şi E-on Gaz România la cofinanţări de infrastructură, reuşind astfel să funţionăm în condiţii de piaţă. Totul depinde de managementul parcului. Adică de noi, la acest nivel. Preconizăm ca la sfârşitul anului viitor în acest parc să lucreze aproape 2000 de oameni.
Pentru continuarea proiectelor, eu personal, sper să avem suportul acţionariatului şi a autorităţilor locale, în felul acesta Parcul Industrial Mureş să poată deveni un motor de dezvoltare economică a zonei.
Nelu SABĂU